Cine poate avea Tulburare de Stres-Postraumatic?

Oricine poate suferi de TSPT, la orice varsta. Pentru majoritatea oamenilor, trauma este resimtita in timpul sau chiar dupa evenimentul traumatizant. Pentru altii, insa pot trece luni sau chiar ani pana in momentul in care se vor face simtite efectele psihotraumei.

De ce unii oameni dezvolta TSPT iar altii nu?

Este important sa retinem ca nu toata lumea care trece printr-un eveniment negativ extrem va face si tulburarea. De fapt, cei mai multi nu vor dezvolta TSPT.

Dezvoltarea de Tulburare de Stres-Postraumatic este influentata de o serie de factori. O parte dintre acestia, factorii de risc, vor predispune la aparitia tulburarii, in timp ce alt tip de factori, numiti factori de rezilienta, vor reduce riscul de aparitie. O parte dintre factorii de risc si de rezilienta sunt prezenti inainte de trauma, altii devin importanti in timpul si dupa evenimentul traumatic.

Cei mai importanti factorii de risc pentru TSPT identificati  includ aspecte ce tin de  tipul evenimentului traumatic, de  istoricul  personal de tulburari psihice,  de tipul de raspuns al persoanei in momentul evenimentului.

In ultimul timp, tot mai multe cercetari se focalizeaza pe identificarea acelor caracteristici care sustin comportamentul rezilient si recuperarea. Termenul de rezilienta este imprumutat din fizica si defineste capacitatea unui sistem de a se adapta unei schimbari, de a fii elastic, flexibil.

Rezilienta psihologica, cu relevanta si  pentru Tulburare de Stres-Postraumatic, presupune abilitatea unei persoane de a-si mobiliza si gestiona eficient resursele in incercarea de a se adapta la un eveniment negativ. Comportamentul  rezilient ne arata ca o persoana poate sa atinga o stare de bine, sa devina mai puternic, chiar daca a trecut printr-o situatie traumatica.

Care sunt factorii de rezilienta?

Au fost identificati o serie de factori individuali (caracteristici de personalitate, factori cognitivi) si sociali care pot sa previna aparitia TSPT, dar care stau si la baza recuperarii:

• Abilitatea de a gasi strategii de adaptare la stres eficiente care includ confruntarea cu situatiile aversive si nu evitarea lor;
• Abilitatea de a rezolva probleme, de a gasi solutii;
• Optimismul, atitudinea pozitiva;
• Capacitatea de a cauta si accepta ajutor, de a beneficia de suport social (prieteni, familie);
• Abilitatea de a-si exprima si autoregla emotiile, in aceasta situatie de a vorbi deschis despre trauma;
• Capacitatatea de a transforma experienta negativa intr-o experienta de invatare.

In planul de recuperare personalizat, se va pune accent pe identificarea si dezvoltarea acestor caracteristici pozitive. Cel care sufera trebuie sa inteleaga ca poata sa aiba controlul asupra propriilor ganduri si comportamente, ca poate invata noi modalitati de a se confrunta  si a face fata situatiei aversive.

Experienta unui eveniment traumatic poate avea un impact major asupra intregii vietii. Acceptand ajutor, poti devenii un supravietuitor si sa iti recapeti viata inapoi!