0264 933

CALL CENTER 0264 933
 
 

Terapia logopedica in tulburarile de deglutitie la pacientii post Accident Vascular Cerebral

06.06.2018

Potrivit statisticilor, peste 50% din persoanele care au un AVC (Accident Vascular Cerebral) prezinta disfagie in primele 72 de ore (Kidd 1995, Smithard 1997, Mann 1999), majoritatea avand o evolutie favorabila, insa, o proportie semnificativa mai prezinta inca disfagie la 6 luni de la AVC (Mann, 1999). Tulburarile de deglutitie (dificultatile de inghitire), numite si disfagie reprezinta imposibilitatea alimentelor solide si/ sau lichide de a trece cu usurinta din cavitatea bucala in faringe, apoi prin esofag spre stomac in timpul procesului de inghitire.

Prin disfagie se intelege afectarea traseului bolului alimentar, de la gura la stomac, in oricare din cele 6 faze ale deglutitiei. Atunci cand una dintre aceste faze este compromisa sau unul sau mai multe segmente ale aparatului oro-faringo-esofagian este afectat (Modena, Pellecchia, 2001). Evaluarea clinica a deglutitiei impune un examen obiectiv, care este esential sa fie realizat printr-o abordare multidisciplinara dar si cu implicarea apartinatorilor persoanelor cu tulburari de deglutitie. O evaluare corecta, trebuie sa tină cont de nivelul de constiinta, abilitatile de comunicare si capacitatea de intelegere a persoanei, competentele labiale, motricitatea linguala si a palatului moale, reflexul de tuse si de voma, functia respiratorie si calitatea vocii (Raggi, 2011).

Simptomele care apar si pot indica prezenta tulburarilor de deglutitie, in cazul persoanelor post AVC sunt urmatoarele:

 - Salivatie excesiva;

- Acumularea alimentelor in cavitatea bucala si motricitate scazută la nivelul segmentelor aparatului oro-faringo-esofagian (buze, limba, obraji, respiratie etc.);

- Imposibilitatea ocluziei cu scurgerea de fluide din cavitatea bucala;

- Imposibilitatea de a inghiti sau realizarea cu mare dificultate;

- Durere in timpul procesului de deglutitie (odinofagie);

- Tuse, voma, senzatie de sufocare, senzatie de nod in gat;

- Regurgitatie (intoarcerea alimentelor sau a sucului gastric la nivelul faringelui);

- Tulburari de voce (voce stinsa, ragusita etc.);

- Pneumonie de aspiratie (alimentele sau lichidele ajung in plamani).

Impactul disfagiei in cazul persoanele care au trecut printr-un AVC este extrem de mare. Complicatiile datorate pneumoniei de aspiratie, malnutritiei, deshidratarii, fatigabilitatii, asteniei, tulburarilor emotionale infuenteaza considerabil calitatea vietii persoanei si gradul de implicare a acesteia in procesul de recuperare fizica si cognitiva, atat de necesar in redobandirea unui nivel de functionare cat mai apropiat de cel de dinaintea AVC-ului. Avand in vedere aceste lucruri, este esential ca persoana care a trecut printr-un AVC (ischemic sau hemoragic) sa fie orientata cat mai repede cu putinta spre un program de recuperare individualizat, de indata ce semnele vitale sunt stabile. Este important sa nu amanam initierea terapiei din dorinta de a nu obosi pacientul sau de a nu provoca un rau ori disconfort.

Rolul terapiei logopedice in abordarea multidisciplinara a pacientului post AVC este unul extrem de complex si difera semnificativ in functie de tabloul simptomatologic a fiecarui caz in parte. Terapia logopedica in cazul pacientilor cu disfagie neurogena (dupa un accident vascular cerebral) trebuie să aiba in vedere o stimulare senzoriomotorie care sa urmareasca următoarele obiective (Muresan, 2015):

  • Imbunatatirea controlului motor (in fiecare etapa a procesului deglutitional) cu normalizarea tonusului si ameliorarea tranzitului bolului alimentar;
  • Prevenirea aspiratiei (reducerea morbiditatii si mortalitatii asociate infectiilor pulmonare datorate sindromului de aspiratie);
  • Optimizarea statusului nutritional cu reluarea dietei orale la un nivel optim si in siguranta; cresterea calitatii vietii.

Scopul terapiei in cazul pacientilor cu disfagie este de a favoriza redobandirea abilitatilor functionale de baut si mancat cu o alimentatie si respiratie sigura – cu evitarea riscului de aspiratie, de a dezvolta abilitati de comunicare si, nu in ultimul rand, de a facilita incluziunea sociala.

In ceea ce priveste terapia in cazul disfagiei, tehnicile terapeutice sunt diverse, insa este esential ca acestea să fie particularizate in functie de nevoile fiecarei persoane in parte. Terapia indirecta, presupune exercitii pentru controlul motilitatii la nivelul cavitatii bucale (exercitii pentru limba, buze), stimularea reflexului deglutitional, cresterea gradului de abductie si coordonare. Pe cand, terapia directa, presupune administrarea de alimente lichide sau solide sub supraveghere, respectand instructiunile specifice in functie de fiecare etapa de inghitire  si tehnicile de pozitionare corecta a capului.

Terapia logopedica, in cazul persoanelor cu disfagie post AVC, are in vedere combinarea acesturi tipuri de terapie, atat terapie directa cat si terapie indirecta, dar si tehnici specifice de stimulare senzorio-motorie, prin exercitii de incalzire si intindere, de dezvoltare a musculaturii gatului, exercitii de control al respiratiei, exercitii pentru dezvoltarea motricitatii labiale si linguale, exercitii pentru mandibula si obraji. Totodata, este esential ca sa se ofere informatii familiei in ceea ce priveste alimentatia persoanei cu disfagie si modificarile dietetice care se fac.

Scopul terapiei logopedice in cazul pacientilor care au trecut printr-un accident vascular cerebral este de a imbunatati capacitatea de comunicare si relaționare prin sprijinirea acestora in a-si folosi si restructura abilitatile lingvistice si cognitive ramase, de a dezvolta abilitati de comunicare alternativa si de a oferi sprijinul emotional de care persoana are nevoie, prin dezvoltarea unor mecanisme de coping eficiente. In cazul prezentei si a disfagiei, ca urmare a AVC, procesul terapeutic si de recuperare este mai anevoios. Deficitele aparute odata cu disfagia conduc la o serie de modificari (fizice, psihice, sociale) neplacute in viata pacientului, dar si a familiei. Rolul logopedului este de a facilita reintegrarea in familie, comunitate si in societate a persoanelor care au trecut printr-un accident vascular cerebral.

Durata procesului terapeutic si gradul de recuperare a abilitatilor de comunicare si a deglutitiei variaza de la o persoana la alta. O recuperare totala sau aproape totala se atinge cu multa munca, efort si rabdare sub indrumarea unei echipe multidisciplinare, care supravegheaza si readapteaza atent tehnicile si strategiile necesare in recuperarea unei persoane care a trecut printr-un accident vascular cerebral.

Daca aveti in familia dumneavoastra o persoana care prezinta problemele descrise mai sus, puteti programa un consult pentru specialitatea Logopedie la Polaris Medical onlinei in acest link sau telefonic, la 0264 933, pentru a primi un diagnostic corect si un plan de recuperare din aceasta afectiune.

Specialist logoped Cristina Rus
Specialitate
Psihopedagogie speciala

Comentarii

Adauga comentariu nou

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web si adresele de e-mail se transforma automat in linkuri.
  • Liniile si paragrafele sunt rupte automat.

Polaris Medical cunoaste importanta datelor dvs. si se angajeaza sa protejeze confidentialitatea si securitatea acestora. De aceea, este important pentru noi sa va furnizam intr-o maniera integrata si practica informatiile legate de prelucrarea datelor dvs. cu caracter personal in calitate de persoane vizate, utilizatori ai website-ului www.polarismedical.ro. Afla mai multe despre Termenii si conditiile utilizarii site-ului polarismedical.ro, precum si despre Politica de confidentialitate a datelor si drepturile tale ca si utilizator polarismedical.ro

Polaris Medical foloseste cookie-uri pentru personalizarea continutului oferit. Continuarea sesiunii pe acest site implica acordul tau.