Bolile cardiovasculare reprezinta principala problema de sanatate in Romania, aproximativ 60% din decesele inregistrate anual in tara noastra fiind din cauza acestor boli. Estimarile indica date la fel de alarmante pe viitor in special prin contributia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiunea arteriala, dislipidemia, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat si sedentarismul.

Prin numarul mare de cazuri si mortalitatea ridicata, boala cardiaca ischemica reprezinta principala cauza de mortalitate cardiovasculara din Romania, stresul, alimentatia nepotrivita, fumatul, consumul de alcool si droguri fiind doar cativa dintre factorii care au facut ca varsta celor care sufera din cauza infarctului miocardic sa scada constant in ultimii ani si ca inclusiv populatia tanara sa fie afectata.

Preventia cardiovasculara ramane o mare provocare pentru populatia generala si pentru sistemele de sanatate, obiectivele preventei cardiovasculare fiind de a ajuta persoanele cu risc scazut de boala cardiovasculara sa isi mentina acest status pe tot parcursul vietii si de a le ajuta pe cele cu risc crescut sa il reduca si a atinge caracteristicele persoanelor sanatoase (nefumatoare, cu o alimentatie sanatoasa, care desfasoara activitate fizica moderata 30 minute/zi, cu IMC (indice de masa corporala) sub 25 kg/m2, TA sub 140/90mmHg, Colesterol Total sub 190mg/dl si LDL Colesterol sub 115 mg/dl).

Există trei strategii de prevenţie a bolilor cardiovasculare – preventia populationala, preventia primara la persoanele cu risc crescut si preventia secundara. Preventia primara se refera la depistarea si corectarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare, iar preventia secundara reprezinta un ansamblu de masuri si recomandari care sunt aplicate la cei cu boala cardiaca diagnosticata si care determina evitarea reaparitiei unui nou eveniment cardiovascular.

Renuntarea la fumat

Renuntarea la fumat reprezinta cea mai eficienta masura dintre toate masurile de preventie cardiovasculara, efectul fiind mai pronuntat la pacientii cu boala coronariana. Nu exista limita de varsta in ceea ce priveste beneficiul renuntarii la fumat. Riscul de boala ischemica coronariana scade cu pana la 50 % in primii doi ani dupa renuntarea la fumat, se apropie de cel al unui individ care nu a fumat niciodata in decurs de cinci ani dupa renuntarea la fumat, dar nu va ajunge niciodata la acelasi nivel.

Activitatea fizica

Capacitatea scazuta de efort reprezinta un marker de risc pentru mortalitatea si morbiditatea cardiovasculara, adultii care nu practica un nivel corespunzator de exercitiu fizic avand un risc cu 20-30% mai crescut de mortalitate comparativ cu cei care efectueaza cel putin 150 minute de exercitiu fizic regulat saptamanal. Activitatea fizica regulata scade riscul de boala ischemica coronariana, accident vascular cerebral, diabet zaharat, mentine greutatea corporala, reduce excesul ponderal, determina cresterea HDL colesterolului, scaderea trigliceridelor si reduce tensiunea arteriala.

Orice adult sanatos trebuie incurajat sa practice 2,5-5 ore saptamanal (30 minute/zi, 5 zile/saptamana) de exerctiu fizic sau antrenament aerobic de intensitate moderata sau 1-2,5 ore saptamanal (15 minute/zi, 5 zile/saptamana) de exerctiu fizic intens.

In ceea ce priveste activitatea fizica a copiilor, acestia trebuie incurajati sa practice minim 60 de preferat 90 minute zilnic de activitate fizica care creste semnificativ frecventa cardiaca, precum si exercitii de intarire musculara si osoasa.

Recuperarea cardiaca

Este una dintre cele mai importante componente ale preventiei secundare. Se defineste ca un ansamblu de activitati in scopul optimizarii statusului fizic, psihologic si social al pacientului cardiac, avand ca si tinta incetinirea, stabilizarea si chiar regresia arterosclerozei, reducand mortalitatea si morbiditatea.

Incepe in spital dupa un eveniment acut-infarct miocardic, interventie chirurgicala pe cord (faza I) si se continua intr-un centru specializat (faza II) cu durata variabila intre 2-12 saptamani. Rolul esential in programele de recuperare il detine antrenamentul fizic. Alaturi de antrenamentul fizic, renuntarea la fumat, consilierea nutritionala, consilierea psihologica si controlul tuturor celorlalti factori de risc sunt componente ale programului de recuperare. Faza II este urmata de faza III – care se desfasoara la domiciliu, consta in efectuarea libera a activitatilor fizice (mers pe jos, jogging, sporturi de agrement) cu scopul de a mentine sau chiar ameliora capacitatea de efort dobandita in faza II.

Nutritia

Ce inseamna o dieta sanatoasa:

• mai puţin de 5 g sare zilnic;
• 30-45 g fibre/zi din cereale integrale, fructe si legume;
• 200 g fructe/zi (2-3 portii);
• 200 g legume/zi (2-3 portii);
• consum de peste de cel putin 2 ori/saptamana;
• carne procesata mai putin de 2 portii/saptamana;
• consumul de bauturi alcoolice limitat la 2 pahare/zi (20g alcool/zi) pentru barbati si un pahar/zi (10 g alcool/zi) pentru femei;
• acizi grasi saturati - mai putin de 10% din aportul energetic total;
• consumul a 150 g nuci  nuci, alune, migdale) saptamanal;
• acizi grasi tran-nesaturati: consum limitat, sub 1% din totalul aportului de energie de origine naturala.

Preventia medicamentoasa

Are rol important in preventia secundara a bolilor cardiovasculare, clasele de medicamente cu actiune cardioprotectoare (antiagregantele plachetare, statinele, beta blocantele si IECA) crescand eficienta preventiei nonfarmacologice si asigurand o protectie rapida pana in momentul in care preventia nonfarmacologica devine eficienta, cele doua terapii fiind complementare.

Va recomandam sa efectuati un consult cardiologic la unul dintre specialistii Polaris Medical, in vederea stabilirii unui diagnostic, unui plan de tratament individualizat si unui plan de recuperare cardiovasculara.

Programarea la consult o puteti efectua online, in acest link sau telefonic, la numarul 0264 933.