Locurile de aparitie sunt zonele de contact pe salteaua patului si, in functie de pozitia pacientului, pot sa apara in zona occiputului (ceafa), pavilionul urechii (daca sta pe o parte), partea posterioara a umerilor, omoplati, zona sacrata, fese, genunchi (de asemenea la pozitia pe o parte), glezne, calcai si, de asemenea, orice alta zona care sta mai multe ore in contact cu o suprafata dura – o bara la marginea patului, o cuta a invelisului de pat sau o margine mai dura.

            Escarele sunt de mai multe tipuri: unele sunt uscate – nu secreta lichid, altele sunt umede – permanent umezesc pansamentul. Unele sunt formate initial fara a perfora tegumentul, evoluand “inchis” si autodelimitandu-se. La acestea nu se poate aprecia profunzimea pana nu se inlatura tesutul care nu mai este viabil. Altele sunt cu tesutul neviabil inlaturat si se vad exact structurile anatomice afectate, putandu-se aprecia profunzimea – daca este pana la derm sau daca a ajuns la fascia musculara, muschi sau daca a ajuns la structuri osoase subjacente.

O alta impartire a escarelor poate fi în functie de sensibilitate, unele escare sunt sensibile sau dureroase, altele sunt total insensibile. Acest aspect nu se coreleaza cu gravitatea si profunzimea escarei, adica o escara care doare foarte tare, nu inseamna ca este foarte profunda, la fel cum o escara care nu doare deloc nu inseamna ca nu poate sa fie cu o profunzime pana la muschi sau os.

            Ce trebuie retinut pentru o persoana care are in ingrijire un pacient cu escare sau cu risc de escare este ca, o pata rosie care nu dispare dupa inlaturarea presiunii este deja primul pas spre escara – este o afectare a vascularizatiei in acel loc si in cateva ore se trasforma in escara cu necroza. De asemenea, la polul opus, cu cat se pot vedea structuri mai variate, gradul si gravitatea sunt mai mari in ordinea urmatoare: fascie, muschi si os.

Tratamentul escarelor:

Intotdeauna prin tratament ne gandim la cum sa curatam, pansam, debridam, anesteziem, sterilizam o escara. Insă foarte important in tratarea escarelor este PREVENTIA. Tratamentul escarelor incepe din primele zile de imobilizare ale unui pacient prin:

•          Instalarea unei saltele antiescara, daca este posibil;

•          Schimbarea pozitiei pacientului la 2-3 ore, schimband astfel zonele de contact/presiune – aceasta mobilizare trebuie facuta la acelasi interval de 2-3 ore si pe durata noptii;

•          Igiena tegumentului sa fie corespunzatoare – schimbarea la timp a scutecului protector, astfel incat urina și scaunul să nu fragilizeze tegumentul; pastrarea unui tegument curat, daca pacientul transpira foarte tare ștergerea si uscarea corespunzatoare, daca pacientul are un tegument foarte uscat, hidratarea acestuia (extremele dauneaza – prea umed sau prea uscat);

•          Controlul permanent al invelisului patului sa nu aiba cute si, de asemenea, patul sa nu aiba margini sau colturi care sa fie in contact permanent cu tegumentul pacientului;

•          Foarte important de retinut in tratamentul escarelor este cautarea activa a noi leziuni aparute. Pacientul trebuie permanent inspectat in zonele de risc pentru a identifica modificari ale tegumentului. Daca un pacient nu are escare nu inseamna ca nu poate face (cateodată chiar in cateva ore) si daca un pacient are escare nu inseamna ca nu poate face si in alte locuri sau ca cele care sunt nu pot evolua mai tare.

•          Un aspect de multe ori neglijat in tratamentul escarelor este alimentatia pacientului, care trebuie sa fie bogata in proteine, minerale, vitamine, la care se adauga si o hidratare corespunzatoare.

•          Identificarea altor patologii, in special infectioase si tratarea acestora. Infectiile netratate (infectiile pulmonare, urinare sau de alta naturs) nu fac altceva decat sa scada rezistenta organismului si ss ducă la vindecarea greoaie a escarelor.

            Odata aparuta o escara, tratamentul local trebuie aplicat cat mai rapid, mai corect si eficient. Daca aparitia escarelor se poate produce in cateva ore, vindecarea si tratarea lor se intinde de multe ori pe luni de zile. Ideal este sa mentinem o zona sterila pe suprafata escarei, insa acest obiectiv de cele mai multe ori este imposibil; ele se gasesc de multe ori in zona scutecului si vin in contact cu materiile fecale sau urina.

La ora actuala sunt pe piata farmaceutica o gama larga de produse pentru toate tipurile de escare, iar acestea trebuie doar corect indicate. De aceea, evaluarea initiala trebuie facuta de o persoană abilitata, apoi trebuie continuat tratamentul conform indicatiilor (se poate instrui un apartinator care sa continue ingrijirea la domiciliu), insa trebuie tinut cont ca aspectul escarelor se poate modifica in evolutie si atunci si tipurile de pansamente se schimba. De aceea, trebuie periodic reevaluata starea escarei si tipul de tratament si pansament efectuat.

Daca una din persoanele din familia dvs. este internata (sau a fost externata) si prezinta escare, apelati acum la ajutorul specialistilor Polaris Medical – Ingrijiri Paliative si aflati mai multe detalii despre tratamentul acestora.