In viata experimentam evenimente neasteptate, stres, neliniste, uneori ne simtim coplesiti, tristi sau ingrijorati. Nimeni nu este imun la aceste conditii umane. Uneori putem rezolva singuri aceste probleme, schimbandu-ne stilul de viata, citind o carte, facand un curs sau vorbind cu familia, cu un prieten.  Alteori, observam tipare pe care nu reusim sa le schimbam singuri sau ca problemele incep sa se agraveze  afectandu-ne munca, familia sau relatiile.

Atunci cand resursele personale interioare si exterioare nu ne mai sunt suficiente ca sa facem fata eficient rolurilor si responsabilitatilor de zi cu zi, terapia este adesea cea mai eficienta si rapida cale de a depasi problemele emotionale, comportamentale cu care ne luptam.

Psihoterapia este un proces validat stiintific care te invata cum funcționeaza mintea ta, te ajuta sa iti explorezi sentimentele, emotiile, gandurile, te ajuta sa te cunosti pe tine, sa modifici comportamentele disfunctionale astfel incat sa traiesti viata pe care ti-o doresti.

In tot acest demers personajul principal esti TU, sustinut de terapeutul care ghideaza mecanismele de schimbare si vindecare. Psihologul stabileste impreuna cu tine obiectivele, urmareste progresul si masoara rezultatele. Scopul final al terapiei este de a te ajuta sa devii propriul tau psiholog.

            Asociația Americana de Psihologie sugereaza luarea in considerare a psihoterapiei atunci cand:

• Iti este afectata semnificativ viata/ un domeniu al vietii;
• Problema ta ti-a afectat negativ munca, scoala, relatiile;
• Te gandesti zilnic la problema ta, minim o ora/zi;
• Problema iti provoaca rusine si te face sa te izolezi de ceilalti;
• Problema a determinat scadera calitatii vietii.

Se estimeaza ca una din trei persoane va avea la un moment dat in viata o problema psihica si in prezent, doar 40% dintre acestia cer ajutor de specialitate. Netratata, o problema psihica se agraveaza, se cronicizeaza.

Desi vedem o schimbare importanta in ceea ce priveste adresabilitatea la serviciile psihologice, in ultimii ani, pentru unii a merge la psiholog sau a li se spune “ar fi bine sa mergi la psiholog” poate fi stigmatizant. Acest lucru impiedica pe multi sa ceara ajutor atunci cand au nevoie.

 Care sunt convingerile, cu care ne intalnim cel mai des, din cauza carora oamenii nu apeleaza la psiholog?

1.  Numai “nebunii” merg la psiholog

Ce este “nebunia”? Aceasta eticheta nu este un diagnostic de tulburarare mentala. Sanatatea mentala se afla pe un continuum. Problemele mentale sa incadreaza intr-un anumit nivel (de la subclinic, usor, moderat pana la sever). In momentul de fata exista solutii psihiatrice si psihologice care au rolul de a ameliora problemele de sanatate mentala.

Terapia este, desigur, utila in tulburarile mai severe (impreuna cu medicatia) dar este de asemenea eficienta ca o metoda de ameliorare a tulburarilor mentale moderate si usoare sau chiar de a te ajuta sa te dezvolti personal.

Oamenii merg la psiholog din diferite motive. Unii merg pentru depresie, anxietate, consum de substante, altii merg la cabinetul psihologic pentru ca au pierdut pe cineva drag, pentru a face unele ajustari sau pentru a-si îmbunatati cunostintele despre ei insisi.  Eu imi vad pacientii mei ca fiind oameni inteligenti care caută in mod activ sa isi imbunatateasca viata.

2. Nu ai nevoie de psiholog atata timp cat ai prieteni

Prietenii sunt foarte importanti in viata fiecaruia dintre noi. Psihologul nu inlocuieste prietenii, cum nu se intampla nici invers.

Terpaia este foarte diferita de relatiile cu prietenii si familia. In primul rand terapeutii sunt profesionisti care au petrecut ani buni sa invete cum sa puna un psihodiagnostic si sa abordeze probleme de ordin relational, emotional, cognitiv si comportamental. Ei folosesc tehnici și metode dovedite științific.

In al doilea rand atunci cand esti in terapie poti sa fii complet sincer fara sa fii atent sa nu ranesti sau sa nu “te pui intr-o lumina proastra”. In plus, psihologul are capacitatea de a fi obiectiv, de a vedea imaginea din exterior, ceea ce nu poate face un prieten care este implicat emotional.

In al treilea rand, terapia e confidentiala. Confidentialitatea actului este protejata prin  lege. Ceea ce pentru unii, desigur, e foarte important.

In al patrulea rand, o conversatie cu prietenul tau te poate ajuta temporar, insa de cele mai multe ori nu au loc schimbari semnificative, de durata. Terapia este un proces care are ca si scop schimbarea si rezolvarea cauzelor problemelor. E diferenta dintre “a te simti mai bine” si “a fi mai bine”.

3. Multi bani si timp pierdut

Din pacate am intalnit clienti care au amanat sa ceara ajutor psihologic in timp util fiind descurajati de un astfel de raspuns.

Psihoterapia este o investitie in tine pe termen lung, este un serviciu de sanatate iar starea de sanatate este unul din cele mai importante aspecte ale vietii.

In plus, atunci cand nu rezolvam o problema de natura emotionala, comportamentala aceasta se poate agrava si implicit sa ne afecteze munca si veniturile.

Intalnesc mereu clienti pe care atunci cand ii intreb daca au mai fost la psiholog imi spun: Da, o data/de doua ori. Terapia nu functioneaza ca o “pastila magica”.Rezultatele nu apar dupa primele doua sedinte (daca apar, probabil este efectul placebo). De exemplu, pentru o depresie moderata, fara alte comorbiditati, numarul de sedinte necesar este intre 12-20.

Terapia este un proces de schimbare care necesita timp, energie si resurse insa beneficile obtiunute pot fi folosite pe tot parcursul vietii.

4. Oamenii “slabi” merg la psiholog. Cei puternici isi rezolva singuri problemele.

Daca ai o problema medicala si mergi la medic te consideri responsabil insa daca ai o problema emotionala si mergi la psiholog esti slab?

Din punctul meu de vedere, a cere ajutor specializat e un semn de curaj. Nu e usor sa iti recunosti limitele si sa actionezi responsabil pentru sanatatea ta mentala. Este o dovada de maturitate emotionala sa recunoastem ca nu le stim pe toate si ca putem fi ajutati sa gasim rezolvare la problemele noastre.

Imi vine in minte prima sedinta cu “Paul”. Ajuns in cabinetul meu, chiar in primele momente ale intalnirii imi spune ca este fara speranta, ca se lupta cu atacurile de panica de luni de zile, ca e epuizat, ca nu crede ca il pot ajuta cu ceva, dar ca psihiatrul insista sa dea o sansa si abordarii psihoterapeutice. Si iata-l in cabinet.

Paul nu este un caz singular, multe din sedinte incep cu acest dezavantaj al lipsei de speranta si incredere.

La sfarsitul sedintei a patra cand deja aparusera primele imbunatatiri in starea mentala a lui Paul, mi-a spus ca i-a fost rusine sa vina in terapie, ca il considera un semn de slabiciune, ca nu intelegea cum poate sa il ajute un psiholog. Plus ca, incercase prietena lui sa-l ajute, petrecand timp cu el, ascultandu-l si oferindu-i sfaturi.

Principalul regret exprimat a lui Paul era ca luandu-se dupa niste convingeri false, a amanat terapia, suportand niste luni de suferinta care ar fi putut fi traite altfel.

Daca ai inca prejudecati legate de psihoterapie, da-i o sansa, ca sa poti trage singur concluziile.

Psiholog clinician Giorgiana Aitonean

Specialitate

Psihologie

Echipa Medicala Polaris