Ce este arteriopatia cronica obliteranta

Este o boala arteriala determinata de ingustarea arterelor membrelor inferioare, ducand la limitarea circulatiei fluxului sangvin in acest teritoriu. Boala arteriala periferica, bolile cerebrovasculare si boala coronariana sunt cele trei sindroame majore ale aterotrombozei. Diagnosticul de arteriopatie periferica este considerat indicator al aterosclerozei sistemice.

Care sunt cauzele

Cauza cea mai frecventa este ateroscleroza. Boala se manifesta mai frecvent la barbati, cu o prevalenta de aproximativ 5% dupa 50 de ani.

Cei trei factori majori de risc sunt: varsta inaintata (peste 60 de ani), fumatul si diabetul zaharat. Fumatorii au un risc de mortalitate, boala avansata si amputarea membrelor de cel putin doua ori mai mare decat nefumatorii. Alti factori importanti de risc pentru boala arteriala periferica sunt dislipidemiile si hipertensiunea arteriala.

Cum se manifesta

Boala poate persista multa vreme intr-un stadiu asimptomatic insa pe masura ce se dezvolta stenoze semnificative, apare manifestarea tipica – claudicatia intermitenta, definita ca durere sub forma de crampa musculara, la nivelul membrelor inferioare, cel mai frecvent la nivelul gambei, care apare la mers si care dispare la scurt timp dupa incetarea efortului. Initial apare la distante mari, putand ramane stabila perioade lungi de timp. Ulterior, odata cu agravarea gradului stenozei, claudicatia apare la distante tot mai mici limitand activitatea zilnica a pacientului iar in cazuri si mai avansate durerea apare in repaus, initial nocturn apoi cvasipermanent, si se poate insoti de aparitia tulburarilor trofice (reducerea pilozitatii, ulcere cutanate ischemice, gangrene).

Boala afecteaza in primul rand arterele mari de la nivelul membrelor inferioare. Atunci cand este implicata aorta terminala, vorbim despre sindromul Leriche. In acest caz, simptomatologia afecteaza ambele membre inferioare iar la barbati se adauga si disfunctia sexuala.

Prezenta diabetului zaharat determina o afectare mai difuza, mai distala si, in general, cu raspuns partial la tratament fara resurse pentru tratamentul interventional/chirurgical.

Diagnosticul

Se stabileste pe baza:

• Examenului clinic - evaluarea intregului sistem vascular, cu inregistrarea intensitatii pulsului si examinarea membrelor inferioare pentru observarea leziunilor cutanate;
• Investigatiilor imagistice (ecografie Doppler vasculara, angiografie CT cu substanta de contrast, angiografie RMN);
• Examenele de laborator sunt necesare pentru detectarea dislipidemiei, a diabetului sau a altor anomalii metabolice (insuficienta hepatica sau renala). Este necesara si efectuarea unei electrocardiograme (EKG).

Diagnosticul de arteriopatie periferica se stabileste foarte exact pe baza calcularii indicelui glezna-brat, prin metoda Doppler. Acest indice trebuie calculat la orice pacient aflat in una dintre urmatoarele situatii:

• Prezinta simptome de claudicatie;
• Varsta peste 70 de ani;
• Varsta intre 50 si 69 de ani, dar este cunoscut cu diabet sau este fumator;
• Varsta sub 49 de ani si are diabet, plus un alt factor de risc (fumat, hipertensiune arteriala, colesterol crescut);
• Pulsul modificat la nivelul membrelor inferioare;
• Este cunoscut cu boala aterosclerotica (coronariana, carotidiana, pe arterele renale).

Tratament

Combaterea factorilor de risc se face prin:

Incetarea fumatului incetineste progresia bolii, reduce aparitia ischemiei critice de repaus si scade rata amputatiilor;

Tratamentul adecvat al diabetului zaharat, al hipertensiunii arteriale si dislipidemiilor (scăderea colesterolului opreşte progresia bolii şi reduce simptomele).

Tratamentul medicamentos

Se face prin tratament antiagregant cu aspirină /clopidogrel medicatia vasodilatatoare (ex. pentoxifilina, prostaglandine), antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel, ticlopidina), medicatie hipolipemianta.

Tratamentul interventioanal de revascularizare 

Acesta presupune implantarea unui stent la nivelul regiunii stenotice si restaurarea fluxului sangvin la nivelul teritoriului afectat.

Tratamentul chirurgical

Se face prin by-pass (cu proteza vasculara artificiala sau naturala), este preferat in cazurile intens simptomatice, care nu sunt eligibile pentru angioplastie percutana.

Amputatia membrului inferior

Se practica doar in cazurile extrem de avansate, cu ischemie si gangrena, cand toate celelalte metode de tratament au esuat sau nu pot fi effectuate.

Tratamentul durerii 

Se face doar cand boala este severa, cu durere de repaus.

Terapia fizica

O recomandare importanta se refera la exercitiile de mers. Se indica mersul pe jos pana la aparitia claudicatiei, urmat de oprire si de reluarea exercitiului. Practicate sistematizat, exercitiile de mers amelioreaza simptomele, prelungesc distanta parcursa si timpul pana la aparitia clauducatiei, contribuie intr-o masura la reducerea gradului de ischemie, prin stimularea dezvoltarii circulatiei colaterale si imbunatatesc calitatea vietii.

Cel mai mare beneficiu se obtine atunci cand pacientul face 3 pana la 5 sedinte de exercitii pe saptamana, fiecare cu durata de 30-45 minute, timp de minimum 12 saptamani.

Imbunatatirea simptomelor apare la mulţi pacienţi în aproximativ 2 luni. Beneficiul exerciţiului fizic se diminueaza cand se opreşte antrenamentul.

Igiena optima a piciorului

Aceasta este foarte importanta, in special la diabetici. Din cauza irigatiei insuficiente a tesuturilor, orice leziune nou aparuta are un risc mult crescut de extindere, suprainfectare, respectiv o vindecare mult mai lenta.

Nu in ultimul rand trebuie eliminat orice factor care ar putea favoriza infectia: traumatismele membrelor inferioare prin încalţaminte inadecvata, tratarea corecta a leziunilor interdigitale, a unghiilor incarnate, a micozelor, tratarea corecta a suprainfecţiilor.

Va dorim multa sanatate si recuperare usoara!